Varianta în limba română
Undeva prin 2001, poate, era o zi frumoasă și știu că era călduț și mă simțeam bine, eram optimist. Tocmai îmi udam planta de pe birou, care aproape murise „de sete” în lipsa mea de câteva zile. Am primit de la Paula, soră-mea, o piesă pe care tocmai o înregistrase cu un celebru folkist britanic: Tony Hawks. Mi-a plăcut piesa din start.
Am intrat pe net – prin dial-up – și m-am apucat de citit despre dl. Hawks, ca să văd că era exact artistul excentric care voiam eu să devin în viitor. M-a amuzat să văd că făcuse autostopul în jurul Irlandei cu un frigider în spate și că scrisese apoi o carte despre experiență.
Mai scrisese și „Playing the Moldovans at Tennis”, a doua sa carte, tot rezultatul unui pariu făcut la beție (cu comediantul Arthur Smith), care a presupus de această dată o încercare de a-l învinge la tenis pe fiecare membru al echipei naționale de fotbal a Moldovei, pornind de la teoria că oamenii care sunt buni la un sport nu sunt neapărat buni și la altele.
M-am mai distrat că se amuza de eterna confuzie între el și skateboarderul celebru cu același nume, Tony Hawk.
Dar nu înțelegeam totuși abordarea lui în duetul cu Paula. Folk-ul britanic nu prea seamănă – ca vibe, ca abordare – cu folk-ul românesc. Era o piesă aerisită, doar cu chitară și voce, elegantă, simplă, cu acorduri stylish. Gândul meu inițial a fost că „nu va prinde la nimeni” din România.
M-am așezat la computer, am băgat wav-ul în DAW și am făcut un fel de remix. De fapt, nu e chiar remix, e o suprapunere peste original a unor noi layere de orchestrație. A trebuit să tai, unde era nevoie, tot wav-ul original și să-l cuantizez, punându-l riguros pe timpi.
Apoi am înregistrat din Korg Trinity pian, viori, am mai adăugat niște percuții, drum samples. Nu cu multă vreme în urmă ascultasem Bebel Gilberto – albumul de remixuri la originalul „Tanto Tempo” – și musai voiam să îmi încerc mâna cu acest stil de abordare.
Abordarea mea a fost un mix de miștocăreală cu „sfat prietenesc”: explicam prin muzică ceea ce vedeam și credeam la data aceea, că românilor le va plăcea mai mult remixul meu, cu izul lui de romanță modernizată și influențe sud-americane, cu un pic de percuție prelucrată digital și nițel swing. Nu o făceam demonstrativ; era un mesaj sincer, dar – credeam, speram că se va înțelege – cu o tentă de pamflet receptabil de ambele părți. Probabil că piesa a ajuns și la urechile altor muzicieni locali. Dacă Tony Hawks a ascultat piesa, nu mai știu să fi aflat.
N-am fost chiar 100% mulțumit, dar acum sunt. Pentru vremea aia, pentru aparatura pe care o aveam la dispoziție și situația în care mă aflam, eu zic că e ceva drăguț și amuzant. Mă tot distrez de ce haios am putut fi; la vârsta aia, chiar.
Acum două zile m-am apucat de videoclip. Here it is:
https://www.youtube.com/watch?v=JQwW0ujBy0M
English version
Sometime around 2001, maybe, it was a beautiful day and I remember it was pleasantly warm and I felt good, optimistic. I was just watering the plant on my desk, which had almost died “of thirst” during my absence of a few days. I received from Paula, my sister, a song she had just recorded with the well-known British folk artist and writer Tony Hawks. I liked the song from the very first listen.
I went online—through dial-up—and started reading about Mr. Hawks, only to discover that he was exactly the kind of eccentric artist I wanted to become in the future. I was amused to learn that he had hitchhiked around Ireland with a refrigerator on his back and later wrote a book about the experience.
He had also written Playing the Moldovans at Tennis, his second book, also the result of a drunken bet (with comedian Arthur Smith). This time the bet involved trying to beat every member of the Moldovan national football team at tennis, starting from the theory that people who are good at one sport are not necessarily good at others.
I was also entertained by the fact that he joked about the eternal confusion between himself and the famous skateboarder with the same name, Tony Hawk.
Still, I didn’t quite understand his approach in the duet with Paula. British folk doesn’t really resemble Romanian folk—in vibe or in approach. It was an airy song, just guitar and voice, elegant, simple, with stylish chords. My initial thought was that “it wouldn’t catch on with anyone” in Romania.
I sat down at the computer, loaded the wav file into my DAW, and made a sort of remix. Actually, it’s not quite a remix, but rather an overlay of new orchestration layers over the original. I had to cut the entire original wav where necessary and quantize it, placing it rigorously on the beat.
Then I recorded piano and strings from my Korg Trinity, added some percussion and drum samples. Not long before that I had been listening to Bebel Gilberto—the remix album of her original Tanto Tempo—and I absolutely wanted to try my hand at that kind of approach.
My take was a mix of playful irony and “friendly advice”: through music, I was expressing what I believed at the time—that Romanians would prefer my remix, with its slightly modernized romance feel and South American influences, with a touch of digitally processed percussion and a bit of swing. I wasn’t doing it in a showy way; it was a sincere message, though—I believed and hoped it would be understood—with a pamphlet-like tone that could be appreciated by both sides. The track probably reached the ears of other local musicians as well. Whether Tony Hawks ever listened to it, I never found out.
I wasn’t 100% satisfied back then, but I am now. For that time, for the equipment I had available and the situation I was in, I’d say it’s something sweet and amusing. I still smile at how funny I managed to be—at that age, truly.
Two days ago I started working on the video. Here it is:
https://www.youtube.com/watch?v=JQwW0ujBy0M
PAUL SELING 
Leave a comment