Variantă în limba română
L-am intrebat pe ChatGpt aceasta intrebare, Iata raspunsul sau :
Ātman: Sinele adevărat în tradiția indiană
În tradiția indiană, termenul Ātman (आत्मन्) desemnează Sinele adevărat, esența profundă și nemuritoare a ființei umane. Este acel nucleu al existenței care nu se schimbă niciodată, indiferent de corp, minte sau emoții. În hinduism, descoperirea și recunoașterea acestui Sine reprezintă scopul suprem al vieții spirituale, punctul în care individul transcende iluzia și limitările existenței cotidiene.
Atman nu este doar un concept abstract; este experiența directă a ceea ce suntem cu adevărat. În lumea exterioară, suntem definiți prin roluri sociale, profesii, relații și emoții trecătoare. Atman, însă, există dincolo de toate acestea. Este conștiința pură, observatorul tăcut al vieții, martorul care percepe totul fără a se identifica cu experiențele trecătoare. A înțelege Atman înseamnă a pătrunde dincolo de aparențele lumii, a recunoaște că esența noastră nu poate fi diminuată sau distrusă de nimic din exterior.
Sensul de bază al Atman
Cuvântul „Atman” poate fi tradus literal prin suflet, respirație vitală sau sine. Este acea scânteie interioară care conferă unitate și continuitate vieții noastre, indiferent de schimbările corpului sau ale minții. În Upanișade, Atman este descris ca fiind necreat, nepieritor și etern, dincolo de timp, spațiu și cauzalitate. El nu se supune legilor lumii materiale și rămâne neschimbat în fața tuturor experiențelor.
Filosofii indieni subliniază că Atman nu trebuie confundat cu personalitatea noastră, cu trăsăturile temporare sau cu rolurile pe care le jucăm. Atman este adevărata identitate a ființei, ceea ce rămâne când toate straturile exterioare sunt îndepărtate. A-l percepe este a vedea dincolo de aparențe, a înțelege că noi nu suntem doar corpul nostru, gândurile noastre sau emoțiile noastre, ci conștiința care experimentează totul fără a fi afectată de ceea ce experimentează.
Relația dintre Atman și Brahman
Unul dintre cele mai profunde principii ale filozofiei vedantice afirmă că Atman este Brahman. Aceasta înseamnă că Sinele individual nu este separat de Absolutul universal. În esență, tot ceea ce există în univers — fiecare stea, fiecare ființă, fiecare particulă — își are originea în același principiu divin. Realizarea acestui adevăr nu este doar intelectuală; ea implică o experiență directă, interioară, care transformă întreaga percepție a lumii.
Atunci când cineva descoperă că Atman și Brahman sunt una, apare eliberarea sau moksha. Aceasta este starea în care individul transcende suferința, teama și iluzia separării. Practicile spirituale — meditația profundă, contemplarea, studiul scripturilor și disciplina etică — sunt căi prin care acest adevăr poate fi realizat. În momentul în care experiența interioară confirmă identitatea dintre sinele personal și realitatea universală, omul atinge libertatea absolută.
Atman în texte sacre și tradiții filozofice
Conceptul de Atman apare pentru prima dată în Upanișade, între secolele VIII și V î.Hr. Aici este descris ca martorul etern al tuturor experiențelor, pur și neafectat de ceea ce observă. Chandogya Upanișad spune clar: „Acest Atman este Brahman — tu ești Acela (Tat Tvam Asi)”. Această afirmație este una dintre cele mai faimoase din literatura filozofică indiană, subliniind unitatea dintre individ și cosmos.
Diferitele școli filozofice indiene interpretează Atman în moduri distincte. Advaita Vedānta susține non-dualismul: Atman și Brahman sunt aceeași realitate, iar totul în univers este expresia conștiinței pure. Samkhya și Yoga îl disting de materie; Atman este purul observator, iar scopul practicii spirituale este eliberarea sa din ciclul reîncarnărilor. În contrast, budismul neagă existența unui sine permanent, introducând conceptul de Anatta sau „non-sine”, subliniind impermanența și interdependența tuturor fenomenelor.
Aplicarea Atman în viața spirituală
În viața spirituală, descoperirea lui Atman reprezintă scopul suprem. Practicile care ajută la realizarea acestuia includ yoga, ca mijloc de unificare a corpului și minții; jnana, cunoașterea și discernământul; bhakti, devotamentul și iubirea pentru divin; și karma yoga, acțiunea dezinteresată pentru binele universal. Fiecare dintre aceste căi conduce către înțelegerea profundă că Atman nu este separat de tot ceea ce există.
Eliberarea survine atunci când experiența directă confirmă că Sinele nostru individual este unul cu realitatea absolută. În acel moment, fricile, atașamentele și suferința pierd puterea asupra ființei, iar individul experimentează libertatea autentică și pacea interioară.
English version
Ātman: The True Self in Indian Tradition
In Indian tradition, the term Ātman (आत्मन्) refers to the True Self, the deep and immortal essence of the human being. It is the core of existence that remains unchanged, regardless of body, mind, or emotions. In Hinduism, discovering and recognizing this Self represents the ultimate goal of spiritual life—the moment when the individual transcends the illusions and limitations of everyday existence.
Ātman is not merely an abstract concept; it is the direct experience of who we truly are. In the external world, we are defined by social roles, professions, relationships, and fleeting emotions. Yet Atman exists beyond all these layers. It is pure consciousness, the silent observer of life, witnessing all experiences without identifying with them. To understand Atman is to see beyond appearances, to recognize that our essence cannot be diminished or destroyed by anything external.
The Basic Meaning of Atman
The word “Atman” can be literally translated as soul, vital breath, or self. It is the inner spark that provides unity and continuity to our life, irrespective of changes in body or mind. In the Upanishads, Atman is described as uncreated, indestructible, and eternal, existing beyond time, space, and causality. It does not obey the laws of the material world and remains unchanged in the face of all experiences.
Indian philosophers emphasize that Atman should not be confused with our personality, temporary traits, or social roles. Atman is the true identity of the being, what remains when all external layers are stripped away. To perceive it is to understand that we are not merely our bodies, our thoughts, or our emotions, but the consciousness that experiences everything while remaining untouched.
The Relationship Between Atman and Brahman
One of the most profound principles of Vedanta philosophy states that Atman is Brahman. This means that the individual Self is not separate from the universal Absolute. Essentially, everything in the universe—every star, every being, every particle—originates from the same divine principle. Realizing this truth is not just an intellectual exercise; it is a direct inner experience that transforms one’s entire perception of reality.
When someone discovers that Atman and Brahman are one, liberation, or moksha, occurs. This is a state in which the individual transcends suffering, fear, and the illusion of separateness. Spiritual practices—deep meditation, contemplation, scriptural study, and ethical discipline—serve as paths to this realization. When the inner experience confirms the identity of the personal self with universal reality, one attains absolute freedom.
Atman in Sacred Texts and Philosophical Traditions
The concept of Atman first appears in the Upanishads, between the 8th and 5th centuries BCE. It is described as the eternal witness of all experiences, pure and unaffected by what it observes. The Chandogya Upanishad famously declares: “This Atman is Brahman—you are That (Tat Tvam Asi).” This statement is one of the most profound in Indian philosophical literature, emphasizing the unity between the individual and the cosmos.
Different Indian philosophical schools interpret Atman in distinct ways. Advaita Vedānta advocates non-dualism: Atman and Brahman are the same reality, and all that exists is an expression of pure consciousness. Samkhya and Yoga distinguish Atman from matter; it is the pure observer, and the goal of spiritual practice is its liberation from the cycle of reincarnation. In contrast, Buddhism denies the existence of a permanent self, introducing the concept of Anatta or “non-self,” highlighting the impermanence and interdependence of all phenomena.
Applying Atman in Spiritual Life
In spiritual life, discovering Atman represents the ultimate aim. Practices that help realize it include yoga, as a means of unifying body and mind; jnana, knowledge and discernment; bhakti, devotion and love for the divine; and karma yoga, selfless action for the benefit of all. Each of these paths leads to a deeper understanding that the individual self is not separate from the totality of existence.
Liberation arises when direct experience confirms that our individual Self is one with absolute reality. At that moment, fears, attachments, and suffering lose their grip on the being, and the individual experiences authentic freedom and inner peace.
PAUL SELING 
Leave a comment